Cinefag

Un cinefag este o persoana care mananca filme.

O astfel de persoana este Iepuru, care si-a facut blog, debutand astfel in complicata lume a online-ului.

Blogul se doreste a fi o serie de printscreen-uri cu scene din filme care i-au placut Iepurului, alese dupa criterii subiective si personale.

Unul din criterii este si dorinta de a-l speria pe Canalia, cu scene din filme de groaza, cum e Silent Hill.

Cinefag nu va concura anul acesta la Roblogfest, pentru ca e prea nou, insa anul viitor va fi inscris cu siguranta, la mai multe categorii.

Vizitatorii blogului Cinefag sunt in general cinefili, dar nu numai.

Au varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani, au telefon mobil, autoturism, au fost intr-o vacanta in strainatate anul trecut, cumpara frecvent diferite produse online, platind cu cardul, intentioneaza sa-si cumpere multiple produse electrocasnice in viitorul apropiat, 33% voteaza cu PSD, 33% cu PDL si 33% nu voteaza.

Blogul Canaliei

Cand tatal lui i-a dat primul blog, Canalia s-a uitat la el cu ochi mari, pofticiosi, iar tatal lui a fost nevoit sa-i precizeze ca nu e de mancare. Intrigat, Canalia a luat blogul si s-a uitat cu atentie la el. Era un blog mic, elegant, de incepatori.

In ochii Canaliei, insa, era cel mai frumos blog din toate timpurile. Era atat de mandru de blogul lui cel nou, incat in acea noapte a dormit cu el, iar a doua zi s-a dus cu blogul la scoala, sa se dea mare fata de colegi.

Tacticos, Canalia si-a scos blogul din ghiozdan si l-a pus neglijent pe pupitru, ca si cum era cel mai natural gest din lume. Ca si cum in fiecare dimineata si-ar fi scos blogul din ghiozdan, cand de fapt in fiecare dimineata scotea din ghiozdan un sandwich mare cu unt si magiun, invelit in hartie de ziar, la care se uita insistent, masurandu-l din ochi, apoi il punea in banca oftand, stiind ca trebuie sa aiba rabdare pana in recreatia mare.

Blogul asezat aparent neglijent pe pupitru stralucea in lumina calda a diminetii de primavara. Primul care il remarca fu un coleg. Acesta izbucni instantaneu in ras: “Ia uitati-va ce blog urat are Canalia!” Acesta fu doar inceputul.

Canalia trai cea mai oribila zi din viata lui. Toti colegii ii luau blogul peste picior, aratandu-i Canaliei blogurile lor, stralucitoare, ultimul model.

Canalia fu atat de deprimat incat uitat sa-si manance sandwichul cu magiun.

Ajuns acasa isi arunca blogul intr-un colt si incepu sa citeasca. Apoi ii veni o idee. Incepu sa scrie pe blog. Scrise si apoi publica.

A doua zi colegii Canaliei rasera de el si mai tare. Canalia insa isi dadu seama ca astfel era bagat in seama si accepta rasetele.

In fiecare zi colegii Canaliei asteptau cu sufletul la gura sa vada ce mai scrie Canalia pe blog si sa rada de el. Atat de mult aveau nevoie sa rada de alt blog incat devenisera dependenti si nu se mai puteau concentra la lectii. Unii ramasesera corijenti inclusiv la limba romana.

Canalia sesiza potentialul acestei strategii. Cel mai hilar blog era al lui, era cadoul lui pentru omenire. Radios, Canalia scria, scria, scria.

Cand iesea undeva, Canalia isi lua blogul cu el. Daca era frig il invelea, daca era cald ii dadea putina apa. Blogul Canaliei crestea vazand cu ochii.

Dupa un an, Canalia si-a inscris blogul la primul concurs de frumusete, unde a fost respins cu huiduieli inca din faza de preselectie. Incidentul fusese totusi filmat, asigurand faimozitatea Canaliei.

Canalia primea carti de vizita de la reputati psihiatri. Cine daca nu un om bolnav ar putea sa inscrie un asemenea blog la un concurs de frumusete? Canalia trebuie sa fie nebun.

Primul investitor aparu dupa doi ani. Un mare concern american vroia sa prospecteze blogul Canaliei, banuind ca in el se ascund hidrocarburi. Canalia negocie la sange.

Cand fu semnat contractul, blogul izbucni in lacrimi, ii trase un pumn Canaliei si fugi. Se intoarse abia seara, murdar si duhnind a bautura. Canalia il banui ca fusese la revistele de femei.

Blogul nu mai era el insusi. Canalia isi dadea seama ca ceva fusese pierdut in mod iremediabil. Cel mai neplacu semnal veni la scurt timp dupa asta.

Admiratia si elogiul. Apoi propunerile indecente din diversele parcuri prin care Canalia se plimba cu blogul de mana. Lucrurile ajunsesera prea departe. Blogul Canaliei avea secrete.

Lupta surda incepu. Canalia isi ignora blogul, iar blogul isi ignora Canalia.

Canalia pierdu. Se dadu batut.Blogul era mai tare decat el.

Se impacara intr-o toamna, intr-o zi de 13. Canalia veni cu un jpeg cu flori. Blogul pierduse 2000 de unici, era tras la fata, neglijent, hilar. Ca in vremurile bune.

In lumina fierbinte a unui apus glorios, Canalia si blogul lui intrara impreuna in Blog stats si constatara ca mai au doar 10 cititori. Ca in vremurile bune.

In consecinta, se decisera impreuna sa participe la concursul Blogway, organizat de times.ro, scop in care scrisera postul de fata.

ORDA, sunt aici!

ORDA, sau  Organizatia Romaneasca a Dobitocilor Adevarati, abilitata sa controleze filmele de pe youtube si trilulilu in vederea taxarii, cica ar intentiona sa impuna tuturor celor care pun linkuri sau filme in blog sa plateasca niste bani. Statului Roman, nu ORDEI.

Pentru ca ma simt cu musca pe caciula (am pus mai multe filmulete cu muzica in blog), sunt pregatit sa ma dau in vileag inca de pe acum si sa achit taxa respectiva. Banuiesc ca se poate plati cand imi vine impozitul pe casa, nu?

Iata, astazi fac in sfarsit publica identitatea Canaliei:

ma numesc Adrian Nastase, cu domiciliul in Str. Zambaccian nr. 17, in prezent fara ocupatie.

In caz ca informatiile strecurate de Dl. Vartopan in blogosfera sunt false, il rog sa transmita acest lucru celor de la times.ro, ca sa o dea ca stire pe bune.

De la ciobanul Bucur la ciobanul Becali

Becali are blog. In limba romana, da. Eu credeam ca bloggingul e o activitate intelectuala, o forma aparte de exhibitionism, destinata oamenilor care simt ca au ceva de spus, au un comportament compulsiv in acest sens.

Acesti oameni scriu, pun poze si filme in Blog.

Un blog e o forma de comunicare si de aceea aparitia blogurilor politice era doar o chestiune de timp. Nastase a dat tonul si, fiind un tip inteligent, ma vad nevoit sa-l includ in categoria bloggerilor.

Dar sa-si faca Becali blog? E un fenomen bucurestean par excellence. Bucurestiul e o aglomerare de cocioabe si palate. Era normal ca Becali sa-si faca si un palat online.

Becali e practic semi-analfabet. Blogul e redactat de altcineva. Spun aceste lucruri, desi sunt evidente, pentru a fi spuse, totusi. Scrise undeva.

Acum 200 de ani, Becali si-ar fi lepadat caftanul si si-ar fi pus straie nemtesti, fara a se imbaia insa, ca un boier bucurestean obisnuit. Acum, Becali si-a lepadat limbajul si a pus un papagal sa vorbeasca in locul lui, ramanand acelasi semi-analfabet. Cu toate tentativele lui de a se educa, apeland la serviciile unor personalitati, Becali ramane un cioban.

Tot asa cum cu secole in urma calesti aurite razbateau ulitele noroioase ale Bucurestilor, astazi Becali da in gropi cu Maybach-ul lui si risca sa ii cada un stalp plin de cabluri pe masina.

Infiintat de ciobanul Bucur, Bucurestiul e destinat eminamente ciobanilor. De la cei de la metrou pana la cei din Parlament. De la ciobanii-femeie din spatele ghiseelor de la Circa Financiara, la ciobanii-copii de pe Hi5, numiti si cocalari sau pitipoance.

In Bucuresti, turma a capatat o noua forma. Romanii sunt in acelasi timp si oi si ciobani.

Ca sa nu mai vorbesc de magari. Sa faci pe cineva magar in ziua de azi e la fel cu a spune despre tine insuti ca esti un bou. Magarii nu trebuie demascati sau aratati cu degetul. Sovinul din mine spune ca trebuie loviti fara mila.

La fel ca Becali, acesti ciobani-oi de Bucuresti au avut sansa de a se educa. Au ales totusi sa nu o faca. In aceeasi situatie se afla si cei mai multi romani in prezent. Tranzitia nu se impaca deloc cu educatia.

Asa ca ne-am trezit intr-o tara in care Becali are blog si comunica. O tara cu oameni lipsiti de educatie care vorbesc si oameni care ii inteleg, culmea. Pentru ca asa sunt ei, asta e nivelul. O tara in care oamenii citesc libertatea si cancan si au cont pe haifaiv. Asta e tot.

Pentru a veni in sprijinul turmei de ciobani-oi, iata si cateva linkuri utile:

Blogul lui Becali

Libertatea

Cancan

Click

Hi5

Blogul Beton

Astazi, Canalia va recomanda un blog beton. Articole beton, despre beton, cu beton. Aici.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.