La cererea generalaaaaa…

Se pare ca pentru a fi apreciat cu adevarat nu e suficient doar sa mori, e necesar chiar sa invii. Evident, nu Canalia e primul, ci Lazar, urmat la scurta distanta de Isus Cristos.

De aceea, cu ocazia Pastelui, voi invia Canalia.

Ah, ce lung somn am dormit, zise el frecandu-se la ochii urdurosi in mod natural, inconjurati de cearcane monumentale, care se pot vedea cu ochiul liber de pe luna, desi ar fi totusi cam greu.

In somnul ei, Canalia infiintase aproximativ 20 de bloguri noi, incercand sa-si creeze o noua identitate. Ii fu insa imposibil, dorul de a se manifesta pe blogul de fata il covarsi astazi. Rugile ardente fura totusi de un minim ajutor. La Zidul Plangerii din Ierusalim se stransesera deja doua tone de ravase cu rugi de genul “Invie, Canalie!”, “Scrie, Canalie!”, “Da-ne ceva!”, “Am nevoie de un milion de dolari”, sau simplu: “Canalie!”.

Prietenii se oferisera sa-i cumpere un domeniu numai al lui (fapt care ar crea alte probleme). Canalia e insa universal. Chiar in aceste momente in Paraguay o grupa de studenti la Litere invata romaneste pentru a-l citi in original, satui de traducerile proaste aparute la editura Gallimard si convinsi ca in spatele randurilor seci in spaniola se ascunde o suculenta iudaica nedescifrata inca.

Canalia, proaspat inviat, cu blogul pe bloguri calcand, are planuri.

Ar dori sa vada Biertanul. Il jeneaza insa lipsa unui autoturism (dotat cu un motor cu combustie interna, evident).

Ar mai vrea sa vada si magnificul litoral al Marii Negre. Aceeasi jena.

Se va indrepta insa cu siguranta (si de sine, si avderbial) catre o curte mare (aprox. 5000 de metri patrati) unde va executa cateva gratare pascale. Ba, mai mult, intentioneaza sa doarma o noapte in casa de la tara, luand cu el sosetele de lana, caciuli, paltoane, pilote, mai multe perne si un iepure odios care i le va fura pe toate cand Canalia o sa adoarma.

Invierea si-o va sarbatori la una din manastirile descrise atat de indescriptibil aici, ducandu-se fericit, evlavios, cu cea mai mare lumanare posibila, calcand peste rurali pentru a fi primul care ia lumina, si plecand scarbit de inghesuiala infernala si miile de talpi pe care si le va lua cand se va lasa cu inconjurat de biserici de trei ori.

Spera insa la intregul aport logistic al tatalui sau, care il va plimba de la o manastire la alta, in cautare de cosuri pline cu bunatati, de care tatal lui e mare amator.

5 Responses

  1. Ha! Stiam eu ca de paste se intampla minuni!🙂

  2. Bravo ma! O revenire decenta… era pacat sa renunti la blog-ul asta.
    Daca ramai pe metereze o sa fiu darnic cu tine…😉

  3. Da, eu am sa-ti cumpar lumanarea cea mai mare sa le iei tzaranilor toata lumina si toata sa o duci un scorbura aia, numa de tine stiuta🙂

    Welcome Back Canalie :*

  4. fie ca de pasti sa ai oooole tari🙂

  5. […] Uncategorized — ipo @ 10:28 am De sfanta sarbatoare de Paste, s-a produs o minune! Canalia a revenit printre noi ca sa ne amuze in continuare cu aventurile sale. Cu aceasta ocazie ii uram bun venit, […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: