Convorbiri Balzac-Hugo

Balzac il suna de doua ori pe zi pe Hugo sa-l intrebe cum merge “Les Miserables”.

“Greu de tot”, zice Hugo, “nici nu am intrat in subiect si am scris abia vreo 10 pagini de ciorna astazi. Imi dau seama ca o sa scot pe putin patru volume, e mult de spus, vreau sa fac o fresca a moravurilor francezilor”.

Intrebandu-l la randul sau pe Balzac cum merge, acesta ii spune senin ca a scris doua volume in ziua respectiva si ar fi avut nevoie de niste titluri de mare impact. Se gandea la Eugenie Goriot si Pere Grandet. In total vreo 700 de pagini pe curat.

Totusi, titlurile nu ii plac foarte mult, el mereu a stat secunde in sir pe ganduri pana sa le aleaga.

Hm, zice Hugo. Si eu as avea nevoie de un nume de personaj, care sa inspire forta si totusi sa aiba o nuanta de vulg.

Balzac izbucneste in hohote: “Victore, mi-a picat fisa adineauri! Le zic invers! Pere Goriot si Eugenie Grandet. In zece minute modific manuscrisele si le trimit la tipar. Cred ca pe vineri iti trimit cate un exemplar cu autograf. Apropo, ce parere ai de Jean Valjean pentru personajul tau?”

Hugo mustaceste jenat: Da, e o repetitie, val sugereaza schimbare, talazuri, marea, as putea sa plasez actiunea in Marsilia. Suna a puscarias Valjean asta, imi lasa impresia unui om capabil sa fure o paine de foame”.

Balzac ii tine isonul, candid: “Da, suna a nume de barbat fortos, in stare sa ridice o caruta plina de la pamant ca sa salveze un biet nenorocit prins sub ea, si in acelasi timp e in stare sa fure sfesnicele bisericii”.

Hugo ezita o secunda, dus pe ganduri, apoi sopteste ca pentru sine: “Mda, scrisesem astazi ceva cu un episcop, poate as reusi sa combin cele doua fire epice cumva…”.

Balzac profita de pauza in convorbire si mai scrie rapid inca doua capitole din “Beatrix”, apoi il intreaba pe Hugo daca mai e pe fir.

Da, zice Hugo, ma stii, eu mai cad pe ganduri uneori…

Balzac, serios: Victore, zi-mi cum se numea oraselul ala de langa Paris, unde am fost noi la un bal?

Hugo: Sceaux? De ce ma intrebi?

Balzac: Am scris ieri o carticica despre asta, acum vroiam sa o trimit la cules nu mai aveam decat sa-i dau titlul. Da, balul de la Sceaux. Excelent!

Hugo: ai mai scris una?

Balzac: Da. Hai ca te las sa lucrezi, eu mi-am planificat pentru dupa-amiaza sa scriu Femeia la treizeci de ani si Grenadierul.
Ha! Grenadierul! Asta ma duce cu gandul la Revolutie. Valjean al tau suna ca unul de pe baricadele din Paris. Te las, succes!

Hugo: Revolutia! Da. O paine. A furat o paine. Episcopul. Sfesnice.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: