Fericirea de a nu fi tampit

Era ora 8 cand am deschis editorul de wordpress si am scris acest titlu incisiv. Vroiam sa scriu o reactie proaspata la claxoanele de pe Hristo Botev, de la Rosetti, de pe Coposu. La neputinta cu care fiecare se inghesuie pe stradutele cu sens unic care pleaca din Hristo Botev si merg spre Coltei.

Acum e 11 si atitudinea s-a estompat. Pana diseara voi fi complet adaptat la ceea ce mi se intampla aici, in Bucuresti, de cativa ani. Peste o ora, titlul nu va mai avea sens nici macar pentru mine.

Advertisements

Muzeul de Geologie din Bucuresti

In Piata Victoriei se afla Muzeul de Geologie. E vizavi de Muzeul Taranului Roman. Cladirea e frumoasa. Biletul costa 8 lei pentru adulti. Reduceri copii etc.

Cel mai mult mi-au placut dinozaurii pitici din Hateg. Imi venea sa ma iau la tranta cu un fel de tiranozaur mic, cam cat o vaca.

Exponatele sunt foarte interesante. Multe provin din Romania. Sunt si mii de fosile, de la scoici la mamuti. Foarte frumos si placut.

Ideal pentru o duminica la plimbare.

Vortexul perspectivei totale

Da, titlul e din Ghidul Autostopistului Galactic, carte pe care o citesc zilele astea.

Vortexul asta iti prezinta intregul univers, aratandu-ti exact unde esti si cat de mic esti. Din vortex iesi total bolnav mintal.

Ei bine, prin vortexul perspectivei totale am trecut si eu in dimineata asta. Citind blogul lui Criserb, cum fac zi de zi, cu religiozitate, de cand si l-a infiintat, furandu-mi ideea.

Am gasit un link spre un articol scris de o fata, care…. daca imi amintesc eu bine… mai intra din cand in cand si pe blogul meu.Fata asta, Maddy, a scris o poveste care m-a bulversat total. E ca si cum un extraterestru ar veni pe Terra si ar povesti exact lucrurile pe care le percepe el. Asa mi se pare povestea lui Maddy. Am citit-o ca pe un SF.

The plot, ca sa zic asa, e simplu. Maddy vinedin Arad la Bucuresti sa-si ia rochie de mireasa (felicitari, apropo). Experienta ei ma face sa-mi spun: “Interesant Bucurestiul asta. Sa ma duc si eu sa-l vad”.

Canalia in Pipera

Pentru ca vroia sa vada cu ochii lui valoarea imobiliara suprema a romanului, Canalia se decise sa viziteze Pipera. Din Aurel Vlaicu, pe langa noul sediu al Serviciului Inmatriculari, o strada duce peste calea ferata. Acolo incepe Pipera, acolo incep noroaiele.

Stiti poza aia cu pasajul Pipera care e la nivel cu stalpii de curent ai CFR-ului? E reala. Nu e o iluzie optica, nu e o dezinformare electorala. E absolut reala.

Mai departe, strada se bifurca. Pe unde e asfalt (sau mai bine zis ciment), drumul duce la Platforma Industriala Pipera. Devastata complet, iar in parcare e plin de Dacia 1300. Canalia nu stiu ce sa priceapa din asta. Oare mai vin la munca vechii activisti de partid, cu aceleasi Dacii? Nu, pentru ca pana acum, domnii respectivi trebuie sa fi strans bani macar de-un Q7.

Drumul, care trece pe langa o balta destul de mare, se infunda la Platforma Industriala. Intorcand, Canalia se avanta spre inima Piperei. Prin balti adanci, gropi, noroi cat toate zilele. Mai departe, si mai departe, spre scheletele rosii ale vilelor.

O noua intersectie, o alta strada, tot pe langa balta. Anunt de vanzare lot plus cota lac (lacul e balta sordida).

O doamna cu un copil de 2 ani, trecand pe langa o haita de caini. Prietenosi, desigur. Doamna, cu cizme mari de cauciuc, isi trase copilul spre trotuar, unde astepta, imobila, sa trec. Canalia se gandi ca pe aici circula mai ales Q7 si Touareg, cu viteza mult mai mare, un semn fiind si stropii mari de pe garduri.

Apoi, adevaratele balti, gropi si noroaie. Un peisaj absolut sinistru. Un singur om, probabil paznic. Mai multe stive de lemne, semn ca nebunia nu s-a oprit si ca se construieste inca.

Casele sunt mici, inghesuite, extrem de inghesuite. Nimic glorios, nimic macar decent sau coerent. Schelete.

Mai departe, drumul se infunda, desi la orizont se vad marile cladiri de birouri, numai otel si sticla. Si aici, Canalia opri si intreba paznicul.

– Cum pot sa ies de aici?

– Unde sa iesi?

– Oriunde!

– Pai, spre Aurel Vlaicu… mergi inapoi, pana la plopul ala, pe urma faci stanga si o tii drept pe langa balta, pana dai in drumul cimentat, treci peste linia de cale ferata si ai dat in Vlaicu.

– Si altundeva?

– Pai, la plop o tii dreapta si iesi pe langa fosta statie de betoane.

– Unde ies si cum e drumul?

– Ei, e mai rau, ca trec masini mari.

Asta caracterizeaza foarte bine un cartier: punctele de reper. Plop, balta, statie de betoane. Asta e Pipera. Asta e valoarea imobiliara suprema a romanului.

Schimb apartament

Schimb apartament 2 camere din Ramnicu-Valcea cu unul din Bucuresti, 2 camere. Plus diferenta, evident.

Date apartament Ramnicu-Valcea:

Suprafata: 42 mp

Dotari incluse in pret:

gresie, faianta, termopan, balcon inchis cu termopan, parchet, loc de parcare.

Zona foarte buna.

Tel: 0728-954.833

Trafic infernal in Bucuresti si Craciunul

Un cetatean e prins in trafic de 3 luni in intersectia de la Razoare. Detalii in times.ro.

Fashion House Outlet se deschide pe 5 decembrie

Am fost duminica pana acolo, in speranta ca voi gasi niste ghetute formidabile la un super pret. Ma interesa si o haina.

E complicat de ajuns, trebuie sa intri pe centura, sa eviti zeci de gropi. Drumul ala secundar e mizerabil, sensul giratoriu are un fel de deal in centru, nu cumva sa vezi daca vine vreo masina sau nu. In fine, ceva tipic romanesc, adica jenant.

La fel de jenant e si faptul ca Fashion House Outlet inca nu s-a deschis. Noua data oficiala de lansare e 5 decembrie.

Era planificat sa se deschida pe 26 noiembrie, asa cum am scris aici.

Ei, poate avem noroc pe 5. Oricum, jenant. Absolut jenant.