Desktopul meu

Leapsa de la Criserb.

Nu am cui s-o dau mai departe.

Iata-l in toata splendoarea lui.

Advertisements

Dictatura butoanelor

Ideea de a avea o masina de spalat vase il sperie atat de mult pe Canalia incat dovedi un zel nemaipomenit si incerca sa spele in dimineata aceasta chiar si cea mai murdara craticioara pe care o are in locuinta.

Cum adica, masina de spalat vase? Si cand te mai linistesti si tu ca omu’, cand mai iei o pauza si intorci lumii spatele, concentrat deasupra chiuvetei din bucatarie, singur cu gandurile tale? Continue reading

Are we human? Or are we dancer?

Have a Canalia Break

Have a Canalia Break

ORDA, sunt aici!

ORDA, sau  Organizatia Romaneasca a Dobitocilor Adevarati, abilitata sa controleze filmele de pe youtube si trilulilu in vederea taxarii, cica ar intentiona sa impuna tuturor celor care pun linkuri sau filme in blog sa plateasca niste bani. Statului Roman, nu ORDEI.

Pentru ca ma simt cu musca pe caciula (am pus mai multe filmulete cu muzica in blog), sunt pregatit sa ma dau in vileag inca de pe acum si sa achit taxa respectiva. Banuiesc ca se poate plati cand imi vine impozitul pe casa, nu?

Iata, astazi fac in sfarsit publica identitatea Canaliei:

ma numesc Adrian Nastase, cu domiciliul in Str. Zambaccian nr. 17, in prezent fara ocupatie.

In caz ca informatiile strecurate de Dl. Vartopan in blogosfera sunt false, il rog sa transmita acest lucru celor de la times.ro, ca sa o dea ca stire pe bune.

Salariada

Intors in Romania indeosebi pentru clima blanda si ospitalitatea compatriotilor, Canalia citi ziarele si observa ca subiectul saptamanii electorale in curs il constituie salariile.

O situatie grava se inregistreaza la ANRE, un fel de institutie care se ocupa cu ceva legat de energie. La ANRE soferii au salarii mai mari decat ale profesorilor, afla Canalia stupefiat de la Realitatea.

Evident, sefii de prin institutie au salarii si mai mari. Imense. Toti au salarii imense prin institutiile publice. Atat de mari incat e imposibil ca oamenii respectivi sa creada in initiativa privata, in economia de piata, in comert liber si alte activitati de acest gen. Nu, oamenii acestia cred in stat, in economia centralizata, in nationalizare, in planificare. Adica sunt comunisti.

Canalia citi mai departe si afla ca salariile au fost desecretizate. Smecheriile au fost demascate si aratate cu degetul in presa. Canalia isi freca mainile bucuros, cunoscuta fiind propehensiunea lui catre linsaj mediatic si nu numai.

Fericit ca nici nu a inceput campania electorala si deja au inceput demascarile, Canalia asteapta acum continuarea desecretizarii. Ce se intampla in Romania dupa o demascare? Unde va duce aceasta salariada? Ce vor pati oamenii vinovati de asemenea abuzuri?

Nimic, bre. Clima blanda si ospitalitatea compatriotilor duc probabil la aceasta apatie generalizata.

Canalia si Iepurul la Bordeaux

De la ciobanul Bucur la ciobanul Becali

Becali are blog. In limba romana, da. Eu credeam ca bloggingul e o activitate intelectuala, o forma aparte de exhibitionism, destinata oamenilor care simt ca au ceva de spus, au un comportament compulsiv in acest sens.

Acesti oameni scriu, pun poze si filme in Blog.

Un blog e o forma de comunicare si de aceea aparitia blogurilor politice era doar o chestiune de timp. Nastase a dat tonul si, fiind un tip inteligent, ma vad nevoit sa-l includ in categoria bloggerilor.

Dar sa-si faca Becali blog? E un fenomen bucurestean par excellence. Bucurestiul e o aglomerare de cocioabe si palate. Era normal ca Becali sa-si faca si un palat online.

Becali e practic semi-analfabet. Blogul e redactat de altcineva. Spun aceste lucruri, desi sunt evidente, pentru a fi spuse, totusi. Scrise undeva.

Acum 200 de ani, Becali si-ar fi lepadat caftanul si si-ar fi pus straie nemtesti, fara a se imbaia insa, ca un boier bucurestean obisnuit. Acum, Becali si-a lepadat limbajul si a pus un papagal sa vorbeasca in locul lui, ramanand acelasi semi-analfabet. Cu toate tentativele lui de a se educa, apeland la serviciile unor personalitati, Becali ramane un cioban.

Tot asa cum cu secole in urma calesti aurite razbateau ulitele noroioase ale Bucurestilor, astazi Becali da in gropi cu Maybach-ul lui si risca sa ii cada un stalp plin de cabluri pe masina.

Infiintat de ciobanul Bucur, Bucurestiul e destinat eminamente ciobanilor. De la cei de la metrou pana la cei din Parlament. De la ciobanii-femeie din spatele ghiseelor de la Circa Financiara, la ciobanii-copii de pe Hi5, numiti si cocalari sau pitipoance.

In Bucuresti, turma a capatat o noua forma. Romanii sunt in acelasi timp si oi si ciobani.

Ca sa nu mai vorbesc de magari. Sa faci pe cineva magar in ziua de azi e la fel cu a spune despre tine insuti ca esti un bou. Magarii nu trebuie demascati sau aratati cu degetul. Sovinul din mine spune ca trebuie loviti fara mila.

La fel ca Becali, acesti ciobani-oi de Bucuresti au avut sansa de a se educa. Au ales totusi sa nu o faca. In aceeasi situatie se afla si cei mai multi romani in prezent. Tranzitia nu se impaca deloc cu educatia.

Asa ca ne-am trezit intr-o tara in care Becali are blog si comunica. O tara cu oameni lipsiti de educatie care vorbesc si oameni care ii inteleg, culmea. Pentru ca asa sunt ei, asta e nivelul. O tara in care oamenii citesc libertatea si cancan si au cont pe haifaiv. Asta e tot.

Pentru a veni in sprijinul turmei de ciobani-oi, iata si cateva linkuri utile:

Blogul lui Becali

Libertatea

Cancan

Click

Hi5