Cash flow freak

Sunt înştiinţat că salariile nu se mai “dă” ca până acum, ci în 2 tranşe. Cuvântul chenzină revine cu bocanci murdari de noroi birocratic corporatist în vocabularul meu. Iar “lichidare” denumeşte mai degrabă ce s-a întâmplat cu salariul decât modalitatea de plată.

Mi se dau nişte bani mai devreme, pe 24 ale lunii, din 3 tentative, sume mici, ca şi cum cineva printr-un birou se gândea: “să mai dau ? să las atât ?”. Aştept 2 săptămâni, vin şi ceilaţi. Sunt informat că mi se vor da pe 5 şi pe 21.

Sigur, am răbdare 2 săptămâni, numai că termenele se decalează constant, de la lună la lună. Salariul e acelaşi, dar vine mai târzior şi asta, în termenii în care vorbeau profesorii mei de la masteratul de finanţe-bănci, e un cash flow neplăcut.

Acum suntem pe 23, îmi verific înfrigurat contul, nu că n-aş avea bani, slavă lui Yehova (am destui), ci pentru că mă deranjează nefirescul întârzierii. Faptul că nu văd plata mă sâcâie şi mă determină să scriu articolul ăsta.

Suferind o perioadă de insatisfacţii financiare, ca să nu spun că eram falit, acum sunt obsedat de a avea mereu bani la mine. Economii în lei, în euro, sume de rezervă în portofel. Plănuiesc să-mi cumpăr şi nişte aur, nişte ghiuluri, ceva brăţări, dar nu găsesc de 22 de carate în România şi mai stau puţin (poate îmi cumpăr din Turcia). Sunt obsedat de bani, cu alte cuvinte. Deci, cu atât mai mult mă dor întârzierile astea. Pentru mine e o tortură. Sunt un caz special.

Sigur, ar fi de bun simţ să spun la ce firmă lucrez, dar sincer habar n-am. Sunt plimbat trimestrial pe la altele. Nici nu ştiu pe cine să întreb unde lucrez.

Cum spunea o colegă “oricum tot banii ăia sunt” şi aş putea să mă resemnez, cu toate că dacă se mai întâmplă o schemă din asta încă o dată, sunt sărit o lună de la bani. Sau nu ?

Canalia accepta provocarea

Şi caii se împuşcă, nu-i aşa ? Nu între ei, evident. Poate doar accidental. În fine. Ideea e că nişte oameni au decis să ia caii sălbatici de pe Grindul Letea şi să-i “dea” unor firme, care îi comercializează pe bieţii cai, sub formă de salam.

Recent citeam în presa străină un articol despre o controversă legată de carnea de cal. Observ că demenţa mea galopantă dă semne de remisiune, adică mi-am adus aminte unde am citit. Pe Eatocracy, CNN. Daţi click, citiţi, merită, e interesant, vă mai spălaţi pe creier cu un săpun fin.

Există o cerere internaţională de carne de cal. Nu doar în Italia, ci şi în Franţa, Japonia, China. Şi, pentru că există cerere, cineva trebuie să vină şi cu o ofertă. Asta e lumea în care trăim, timpul de societate pe care ne-am dorit-o etc.

E normal ca primarului să-i treacă prin cap să vândă caii. Absolut normal. E o schemă frumoasă şi destul de profitabilă, mai ales că pe caii respectivi nu îi hrăneşte şi nu îi îngrijeşte nimeni. Sunt sălbatici. Costuri zero.

Cum aş ataca eu primarul respectiv ? Simplu.

Fiind sălbatici, caii se consideră vânat. Domnul primar vânează animale sălbatice fără autorizaţie, fără să respecte vreo cotă impusă de Ministerul Apelor, Padurilor şi Defrişărilor. Aşa că l-aş aresta.

Ce-ar fi ca primarul Braşovului să împuşte şi să vândă toţi urşii din Braşov ? Că doar şi ei sunt sălbatici, pun în pericol sănătatea populaţiei, distrug tomberoane şamd. Nu ? Nu se poate.

Despre ce provocare aiurez aici ?

Provocarea de a rămâne român, de a spune ceva despre România, români. Orice.

Sensiblu șochează prin sensibilitate față de clienți

La orele 21:55 eram în fața farmaciei Sensiblu de pe Magheru, vizavi de Inter. Băteam în ușă, văzând că programul se încheie la orele 22:00. Eram sigur că vine cineva la gemulețul acela, să mă servească.

Înăuntru era animație. Vreo 3 farmaciste și un paznic. Nu vroiau să vină. Îmi făceau semne să plec.
Am insistat, arătându-le ceasul.

A coborat într-un final doamna Steluța Alexiu. Doamna Steluța Alexiu mi-a spus: “ce dacă închidem mai devreme, suntem aici de 12 ore”. Era foarte agasată ca o deranjez, doamna Alexiu.

Aș putea face câteva aprecieri la adresa doamnei Alexiu, dar mă abțin.

Mesaj pentru doamna Alexiu. Ceilalți să nu citească.

Ei, doamnă Alexiu… ce mai faceți ?

Vedeți, cine vă caută pe Google ajunge mai întâi aici, la mine. Află cât de pasională sunteți în meseria dumneavoastră. Cu câtă îndârjire vă apărați reduta confortului.

Duminică mi-ați spus că dacă era o urgență, poate că… Poate că ce, doamnă ? Poate că lucrați după programul normal ?

Dar să lăsăm ce-a fost. Să ne concentrăm pe viitor, doamnă.

După cum spuneam, cine vă caută numele pe Google… poate sotul, copiii, seful, rudele, prietenii… sunt sute de persoane care ar putea face acest lucru… vor ajunge aici. Mereu și mereu. Timpul va trece. Episodul va fi reîmprospătat la fiecare căutare. ”Aaa, Steluța aia, de a făcut mișto ală pe net de ea, că a închis mai devreme”. Îmi imaginez cum se va râde prin farmacie.

E doar o chestiune de timp până când acest link va ajunge la șeful dumneavoastră. Aș putea chiar să i-l dau eu. Sau alții, prieteni de-ai dumneavoastră, care abia așteaptă să vă facă un bine. Colege mai ambițioase, eventual.

Sunteți o vedetă deja, doamnă.

Vă urez servici ușor.

O idee de protest

Când treceți pe lângă Palatul Cotroceni, claxonați.

Nu sunt sluga voastra, jigodiilor !

Let’s Do It Romania ? Nu, multumesc. De ce ? Uite de ce…

Eu nu arunc gunoaie, bai lichelelor! Nu arunc PET-ul pe autostrada, din mers. Nu arunc hartii pe strada. Nu ma duc in padure, sau langa un rau sa arunc gunoaiele ramase dupa gratarul salmonelic.

Eu nu defrisez, bai guzganilor! Nu ma duc in varful muntelui sa las ambalajele de la berea Burger si caserolele de mici facuti din reziduuri animale. Golanilor !

Si in niciun caz nu strang dupa milioanele de sifilitici din tara asta, care isi bat joc de tot. Animalelor!

Ati facut din teritoriul vostru o menajerie plina de balegar ? N-aveti decat sa putreziti in el, bai escrocilor si nespalatilor! Eu nu va scot cacatul din casa, pentru ca nu l-am facut eu, bai secaturi imputite ce sunteti !

Va asteptati sa ma urc in masina, sa bag benzina, sa ma apuc sa adun puroiul pe care il lasati in urma voastra ? N-ar fi mai bine sa va las sa va inecati in el ? Ati facut din tara asta o hazna, de le pute tuturor cand aud de Romania. Se simte mirosul pana la Bruxelles. Ca sa nu mai zic ca ati trimis-o pe EBA ambasador al cloacei in care va scremeti si va zvarcoliti, sa simta Europa mai de aproape duhoarea in care traiti.

Va asteptati sa pun osul la treaba? Nu va dau destul, bai escrocilor ?Voi sunteti statul, nu “Aia, de la putere, care fura”.

Sa ma includ in gasca voastra de lichele ? Nu, bai! Pentru ca nu sunt ca voi. Nu sunt un gunoi. VOI SUNTETI GUNOIUL!

Uneori trebuie să te exprimi

Mi-e greu de multe ori să încep să scriu un astfel de articol, de critică. Aș vrea să fiu mai indulgent, în primul rând. Să nu mă dau în stambă, că, de… am și eu defectele mele.

De multe ori mă opresc din scris, renunț la a mai spune ce am de spus, gândindu-mă așa:

– cei care mă citesc nu prea sunt vizați

– cei care sunt vizați nu prea mă citesc

Demersul e, deci, întrucâtva inutil, ca să fiu indulgent.

Mă gândesc și la faptul că spun ceea ce urlă toți, din toate părțile: că e rău, că așa nu e bine, că uite ce fac ăștia. Că, deci, adaug glasul meu cacofoniei criticii.

Dar, uneori, scriu și public, poate pentru că vreau să vadă și alții că nu sunt singuri, că mai există oameni cu judecată în țara asta, că nu suntem toți animale, sau cel puțin nu încă.

Scumpirea biletelor RATB. Ca pretext de discuție. N-are sens, cei mai mulți nu-și iau bilet. Am mers și eu cu RATB-ul, e o mizerie, in sensul că oamenii din el sunt o mizerie. Oameni normali, de altfel. Oameni normali care se înghesuie, care nu se spală, care se îmbrîncesc, care se urcă toți în primul autobuz, deși în spate vine altul gol. Oameni normali, care au ajuns animale, permițând să fie abuzați continuu, zi de zi. Doar în afara României poți merge cu capul sus, îți poți îndrepta spinarea, poți scoate umerii în afară, știind că, în principiu, nu-ți fură nimeni locul la coadă la covrigi sau cine știe ce altă mizerie de-asta mioritică.

Scumpire bilete CFR ? Mai degrabă ar trebui ieftinite, să atragă mai mulți călători și în felul ăsta să sporească încasările. Să judece omul așa: Ok, durează mai mult decât cu autocarul, nu sunt condiții extraordinare, dar dau 3 RON în loc de 25 RON. Nu dau 84 RON în loc de 25 RON. Judec eu greșit ?

Stând în trafic pe Stefan cel Mare, pe la prânz, într-o zi lucrătoare, am avut o revelație. Înghesuiala, aglomerația, așa-zisul ”trafic”, nu există. Nu e ”trafic”. Am văzut totul dintr-o dată ca pe gunoiul răspândit de homeleși dintr-un tomberon. Nu e trafic, e gunoi. Nu sunt mașini, sunt gunoaie aruncate pe stradă. În sensul ăsta.

Departamentul Tehnic PCGarage imi datoreaza o explicatie

Astazi am cautat un incarcator pentru laptopul meu Fujitsu Siemens model ESPRIMO V5515. Am sunat la PCGarage, mi s-a spus ca nu au pe stoc asa ceva, dar sa trimit o cerere la departamentul tehnic, sa-mi spuna ce incarcator universal mi s-ar potrivi.

Iata ce mail am trimis Departamentului Tehnic:

” Vreau sa cumpar un inarcator pentru un Notebook Fujitsu Siemens Model ESPRIMO Mobile V5515. Am discutat cu colegii vostri de la Vanzari si nu au pe stoc. Ce alt model (universal) compatibil exista?

Multumesc”

Imediat am primit raspuns, de la Sfefan Pirvu.

“Buna ziua,

Spuneti-mi ce este inscriptionat pe actualul dvs. incarcator? Ma refer la tensiunea de iesire (V), intensitatea curentului de iesire (A) si puterea (W).

O zi buna”

Am raspuns asa (ca un nepriceput ce sunt).

“Output 20V 3.25A
Puterea (in W ) nu e data nicaieri. Scrie V85 undeva”

Domnul Stefan Pirvu a revenit prompt, recomandandu-mi acest incarcator, Fortron.


“Va recomand Adaptor/incarcator Fortron FSP-NBL90.
http://www.pcgarage.ro/adaptoare-incarcatoare/fortron/fsp-nbl90/ ”

Am citit detaliile si am vazut ca are o putere de 90W. Cautand si alte modele, am observat ca foarte multe au puterea de 65 W. Observand ca daca inmultesc valoarea voltajului cu valoarea amperajului (trecute pe incarcatorul meu) obtin numarul magic 65, am cautat pe google formula fizica de calcul a puterii cunoscand voltajul si amperajul. Intuitia mea era corecta.

Din pacate, domnul Stefan Pirvu nu cunoaste aceasta ecuatie atat de banala, recomandandu-mi un incarcator cu o putere mai mare cu aproape 50%. Domnului Pirvu ii recomand acest site, unde poate folosi ecuatiile.

De fapt, eu am nevoie de alt model, mai precis acesta, de la Fortron, cu puterea corecta, de 65W. Nu ma deranjeaza ca diferenta de pret e de 15 RON, ma deranjeaza ca am primit un sfat gresit de la cineva care ar trebui sa fie teoretic in masura sa imi dea un sfat bun. Ar trebui sa am incredere in recomandarile departamentului tehnic. Nu? Pentru ca eu imi imaginez ca la Departamentul tehnic PCGarage lucreaza cineva priceput. Sau ma insel? E angajata o persoana care nu are cunostinte tehnice? E un fel de dispecer? Sau postul acelei persoane implica si un minim de cunostinte tehnice?

Oare ce se intampla domnule Stefan Pirvu, de la Departamentul tehnic PCGarage, daca bagam incarcatorul ala in laptop? Hm? Aceasta incertitudine ma face sa nu am incredere in PCGarage. Cel putin, nu in Departamentul Tehnic.

Astept de la PCGarage un raspuns la intrebarea de mai sus. Nu vreau scuze. Vreau un raspuns tehnic, clar. Consider ca mi-l datoreaza.

Ma astept sa sune in felul urmator:

Buna ziua,

Referitor la intrebarea dumneavoastra, anume “Ce se intampla daca introduceam in laptop un incarcator cu puterea de 90W, avand in vedere ca incarcatorul original are 65W?”, suntem in masura sa va comunicam urmatoarele:

…..


Cu stima,

PCGarage.